ANALIZĂ. Ieftinirea modelelor AI va transforma generațiile Z și Millenials în primii “revoluționari AI digitali”, dar și primii “șomeri tehnologici”.

Inteligența artificială (IA) nu mai este un concept SF, ci o forță disruptivă care redefinește deja viața de zi cu zi. În prezent, algoritmi inteligenți ne recomandă ce să citim, să cumpărăm sau să vizionăm – de exemplu, aproximativ 80% din serialele urmărite pe Netflix sunt descoperite prin recomandări algoritmice, iar peste 70% din clipurile vizionate pe YouTube provin din sugestiile automate ale platformei. Asistenții vocali au devenit omniprezenți: numărul de asistenți digitali (precum Siri, Alexa sau Google Assistant) în uz global era estimat să ajungă la 8,4 miliarde de dispozitive în 2024 – adică mai mult decât populația lumii.

În același timp, instrumente precum ChatGPT au cunoscut o adopție explozivă, atingând 100 de milioane de utilizatori în numai două luni de la lansare, cea mai rapidă creștere din istorie pentru o aplicație de consum. Această revoluție tehnologică se propagă exponențial: costul utilizării IA scade dramatic, iar platforme precum DeepSeek fac ca accesul să fie la îndemâna tuturor.  Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a precizat că prețul per unitate de text generat a scăzut de 10 ori pe an, reducându-se de aproape 150 ori între începutul lui 2023 și mijlocul lui 2024. Cu alte cuvinte, IA devine tot mai ieftină și accesibilă, gata să fie integrată peste tot.

Aceste evoluții rapide prefigurează schimbări sociale și economice profunde. Mulți experți compară amploarea impactului cu Revoluția Industrială, dar comprimată într-un interval de timp mult mai scurt. Diferența este că, dacă invențiile industriale au avut nevoie de decenii pentru a se răspândi, astăzi algoritmii pătrund în viața globală în doar câțiva ani.

Bogdan Stoian, psiholog cliniciat specializat în tehnici de comunicare și influență socială a realizat o analiză complexă cu privire la modul în care IA va transforma profund patru domenii cheie în viitorul apropiat – educația, munca, creativitatea și psihologia – cu accent pe contextul din România, integrat în tendințele globale. Analiză ia în calcul o previziune a următorilor 5-10 ani, arătând de ce această revoluție digitală este poate mai accelerată și cu impact mai mare decât Revoluția Industrială, cu precădere în rândul oamenilor din generația Millenials (1981-1996) și Generația Z (1997-2012), dar și ce soluții concrete avem pentru a ne adapta: de la reînvățare continuă la menținerea unui echilibru sănătos între om și tehnologie.

Educația: Învățare personalizată și alternative la studiile clasice

Diplome vs. competențe rapide. Sistemul educațional se află în pragul unei transformări fundamentale sub impactul IA. Tot mai mulți tineri pun sub semnul întrebării valoarea parcursurilor universitare tradiționale, de 3-5 ani, în favoarea învățării imediate. Un sondaj global din 2024 relevă că o treime dintre tinerii din generațiile millennials și Gen Z au ales deja să nu urmeze studii universitare (invocând costurile mari și lipsa de relevanță). Mai mult, doar 39% dintre Gen Z consideră că a continua studiile este important, iar 46% cred că facultatea „nu merită” costul. Aceste tendințe, observate la nivel internațional, se resimt și în România: în ultimii ani s-a constatat un interes sporit al absolvenților de liceu pentru cursuri online de programare, design sau marketing digital, adesea gratuite sau mult mai scurte, comparativ cu înscrierea la facultăți tradiționale.)

Această modificare de comportament este un semnal clar de alarmă că și sistemul clasic de educație trebuie să se reinventeze pentru era digitală.

“Rolul profesorilor se va schimba, dar nu va dispărea. IA poate prelua sarcinile repetitive (corectarea testelor standardizate, generarea de rapoarte de progres), permițând profesorului să se concentreze pe latura creativă și umană a educației – mentorat, dezvoltare socio-emoțională, stimularea gândirii critice. În loc să fie un „funcționar” care transmite informații, dascălul devine un ghid care învață elevii cum să gândească, cum să folosească inteligent instrumentele digitale și cum să discerne informațiile valide de cele false.” - Bogdan Stoian, psiholog

‍

Provocarea va fi ca sistemul educațional public să țină pasul cu inovația: în România, unde accesul la internet în școli și competențele digitale ale profesorilor sunt încă inegale, tranziția către educația digitală personalizată necesită investiții și formare continuă. Totuși, direcția este clară – tinerii vor învăța tot mai mult online, într-un mod flexibil, ajutați de inteligența artificială, iar universitățile vor trebui să își regândească oferta astfel încât să rămână relevante.

Sănătatea: Medicină augmentată de inteligența artificială

Diagnostic mai precis și mai rapid. Domeniul sănătății se numără printre cei ce vor fi profund revoluționați de IA în următorii ani. Capacitatea algoritmilor de a analiza volume uriașe de date medicale cu viteza luminii deschide perspective pentru diagnostic precoce și tratamente personalizate. Deja, sisteme de inteligență artificială antrenate pe imagistică medicală pot detecta anumite tipuri de cancer sau afecțiuni oftalmologice cu o acuratețe comparabilă sau chiar superioară medicilor specialiști. În Uniunea Europeană, circa 42% dintre organizațiile medicale folosesc inteligența artificială pentru diagnosticarea bolilor, iar alte 19% intenționează să o implementeze în următorii ani, semn că până la jumătatea deceniului actual majoritatea spitalelor vor integra astfel de sisteme.

Acești „asistenți digitali” pot analiza radiografii, RMN-uri, teste de laborator și chiar simptome raportate de pacienți în timp real, oferind medicilor o a doua opinie instantanee. Desigur, decizia finală aparține medicului, însă având un algoritm care semnalează „atenție, vezi această anomalie?” riscul de erori de diagnostic scade. Un studiu clinic a arătat că acuratețea diagnostică a crescut cu 4,4% când medicii au folosit și o opinie generată de IA pe baza datelor pacientului. Poate părea un progres modest, dar la scara populației această îmbunătățire înseamnă mii de vieți salvate prin diagnostic corect și timpuriu.

Telemedicină și asistenți virtuali pentru pacienți. O altă fațetă a transformării este modul în care interacționăm cu sistemul medical. IA permite extinderea telemedicinei: monitorizarea de la distanță a pacienților prin senzori și aplicații inteligente. Interesant este că pacienții par deschiși la astfel de tehnologii – într-un sondaj internațional, *64% dintre pacienți s-au declarat confortabili să fie asistați de un “asistent medical” virtual în anumite situații. Astfel de agenți virtuali ar putea prelua sarcini precum reamintirea medicației, explicarea unor instrucțiuni de îngrijire după externare sau monitorizarea simptomelor între vizitele la medic.

Piața muncii: Automatizare, dispariția unor meserii și reinventarea modului de lucru

Roboții preiau munca repetitivă. Impactul IA asupra pieței muncii este adesea comparat cu un tsunami: multe ocupații tradiționale vor fi restructurate sau chiar eliminate, în timp ce altele noi vor apărea. Spre deosebire de valurile anterioare de automatizare (precum mecanizarea industriei grele), IA nu se limitează la munca fizică, ci pătrunde puternic și în zona muncii cognitive. Task-urile repetitive sau bazate pe reguli clare – de la introducerea datelor contabile, trierea CV-urilor pentru recrutare, până la operarea unor utilaje sau redactarea unor rapoarte standard – pot fi realizate rapid de algoritmi, adesea cu mai puține erori și costuri reduse. Conform World Economic Forum, ne aflăm într-o perioadă de tranziție accelerată: până în 2027, se estimează că aproximativ 69 de milioane de locuri de muncă noi vor fi create la nivel global datorită noilor tehnologii și tranziției verzi, dar 83 de milioane vor fi în același timp eliminate prin automatizare și presiuni. Cu alte cuvinte, aproape un sfert din joburile existente astăzi (23%) vor fi afectate – fie transformate, fie desființate – în următorii doar 5 ani.

Profesiile viitorului și deficitul de competențe. Pe de altă parte, la orizont apar și noi meserii pe măsură ce IA devine omniprezentă. Domeniul tehnologiei va cere tot mai mulți specialiști – dezvoltatori de algoritmi, ingineri de prompt-uri (cei care știu să “converseze” cu IA generativă pentru a obține rezultate utile), eticieni AI (care să asigure utilizarea responsabilă), analiști de date, experți în securitate cibernetică și așa mai departe. Chiar și în industrii creative sau servicii vor fi roluri noi: curatori de conținut AI, antrenori pentru roboți conversaționali, etc.

“Modul în care muncim zi de zi se va schimba. IA va prelua multe sarcini plictisitoare sau de rutină, permițându-ne să ne concentrăm pe aspecte ce necesită creativitate, gândire critică și abilități interpersonale. De altfel, tinerii înșiși intuiesc această direcție – sondajele arată că mulți dintre cei din Generația Z își aleg cariera gândindu-se la reziliența față de automatizare; își doresc roluri mai puțin vulnerabile în fața roboților”. - Bogdan Stoian, psiholog

‍

În concluzie, piața muncii nu va fi distrusă de IA, însă va suferi o metamorfoză profundă. Unele meserii vor dispărea încet (similar cum telefonistele de centrală sau dactilografele au dispărut odinioară), altele se vor transforma, iar altele complet noi vor fi la mare căutare.

Provocarea pentru România este dublă: pe de o parte, să pregătească actuala forță de muncă pentru tranziție (prin programe de reconversie și perfecționare continuă), pe de altă parte, să capitalizeze oportunitatea de a-și păstra sau atrage specialiști în înaltă tehnologie, asigurându-se că revoluția IA creează valoare și locuri de muncă bine plătite în țară, nu doar în afară.

Consecințe psihologice și sociale: dependența de tehnologie, anxietatea și alienarea

Revoluția IA nu aduce doar transformări materiale, ci și efecte subtile asupra minții și comportamentului nostru. Pe măsură ce delegăm tot mai multe sarcini intelectuale mașinilor, riscăm să apară “atrofierea” unor abilități umane – de la memorie și concentrare, până la gândire critică și creativitate de bază. Un studiu publicat în martie 2025 (revista Societies) sugerează că utilizarea frecventă a uneltelor bazate pe IA poate slăbi gândirea critică, deoarece oamenii tind să își “externalizeze” procesele cognitive către dispositive. Fenomenul, numit offloading cognitiv, este observat mai ales la tinerii care au crescut cu tehnologia la îndemână: dacă pentru orice problemă sau întrebare apelezi imediat la Google sau la un asistent AI, creierul tău nu mai exersează la fel de mult capacitatea de a analiza și rezolva pe cont propriu

Un alt efect este legat de dependența de tehnologie. Pe măsură ce IA devine interfata noastră principală cu lumea (de la algoritmi de social media care ne arată știri, la aplicații care ne ghidează pas cu pas oriunde mergem), apare riscul ca oamenii să devină hiperdependenți de aceste “cârje” digitale. Un exemplu deja clasic: dependența de GPS a făcut ca mulți șoferi să nu mai fie capabili să navigheze orașul pe cont propriu, pierzându-și simțul orientării.

Extins la scară largă, ce se întâmplă când vom depinde de IA nu doar pentru direcții, ci și pentru decizii cotidiene – ce să mâncăm, cu cine să ne întâlnim, ce carieră să alegem? Dacă un algoritm ne-ar spune mereu opțiunea optimă, am mai fi motivați să ne folosim liberul arbitru și creativitatea? De asemenea, consumul neîntrerupt de conținut “curatat” de IA (care ne arată doar ce ne place, ca într-o bulă) poate duce la scăderea curiozității intelectuale și la o viziune îngustă asupra lumii. Psihologii atrag atenția asupra riscului de alienare.

“Dacă oamenii simt că mașinile sunt cele care dețin controlul (aleg pentru ei, muncesc pentru ei), își pot pierde sensul și motivația. Munca a fost mult timp legată de identitatea și scopul în viață al individului; într-o lume în care munca devine opțională sau radical schimbată, unii pot resimți o criză existențială – Care mai e rolul meu?”. - Bogdan Stoian, psiholog

‍

Supraîncărcare informațională și efecte sociale. Un alt impact este bombardamentul informațional și calitatea interacțiunilor umane. Trăim deja într-o epocă a notificărilor permanente și a fluxurilor infinite de conținut (scroll infinit pe rețele sociale, autoplay pe platforme video – toate dirijate de IA pentru a ne menține atenția cât mai mult). Creierul uman nu a evoluat pentru a procesa concomitent atâtea stimuli, așa că vedem o creștere a cazurilor de anxietate, tulburări de atenție și insomnie legate de utilizarea excesivă a tehnologiei.

Mai mult, interacțiunile mediate de ecrane pot duce la izolare socială: tinerii preferă uneori să vorbească cu prietenii online sau să petreacă timp în lumi virtuale, neglijând conexiunile față în față, esențiale pentru bunăstarea emoțională.

“În ansamblu, consecințele psihologice ale revoluției IA depind mult de cum alegem să integrăm tehnologia în viața noastră. Dacă o facem pasiv, lăsând-o să preia controlul asupra atenției, deciziilor și interacțiunilor noastre, prețul va fi pierderea unei părți din umanitatea noastră – capacitatea de a gândi liber, de a simți autentic și de a ne conecta unii cu alții. Dacă însă vom cultiva o relație conștientă cu tehnologia, folosind-o ca unealtă și nu ca un scop în sine, putem reduce aceste riscuri.” - Bogdan Stoian, psiholog

Soluții și adaptare: Cum ne pregătim pentru era IA

Schimbările pot părea copleșitoare, dar omenirea are capacitatea de a se adapta – cu condiția să acționăm proactiv. Există câteva direcții concrete prin care atât societatea, cât și indivizii, pot naviga cu succes revoluția inteligenței artificiale: învățarea continuă și reskilling,  reforma educației timpurii, politici sociale și economice inteligente, sprijin temporar pentru șomaj tehnologic, reglementare și etică, gândire critică și echilibru digital la nivel individual, setarea unor limite în folosirea tehnologiei sau valorificarea părții pozitive a IA

Concluzie:  Tsunami-ul digital nu va șterge tot progresul umanității, ci îl va accelera

Inteligența artificială accelerează cu viteza luminii, iar viitorul apropiat va arăta foarte diferit de prezent. România, parte din această lume globalizată, va resimți din plin impactul – în școli, la locul de muncă, în cultură și în viața de zi cu zi. Ne aflăm în mijlocul unei revoluții tăcute, dar profunde, care în 5-10 ani va schimba modul în care învățăm, muncim, creăm și relaționăm unii cu alții.

Așa cum Revoluția Industrială a adus provocări și prosperitate deopotrivă, revoluția digitală a IA poate aduce un salt imens în calitatea vieții, cu condiția să o gestionăm cu înțelepciune. Cheia este adaptarea: celor pregătiți să învețe mereu, să fie flexibili și să îmbrățișeze schimbarea, IA le va fi un aliat puternic. Este un instrument – unul foarte puternic, dar direcția în care el va duce societatea depinde de valorile și scopurile pe care i le imprimăm noi. Viitorul nu este predeterminat de algoritmi. Depinde de noi să ne pregătim și să navigăm această maree a schimbării, astfel încât, în loc să ne înece, să ne poarte spre noi țărmuri ale dezvoltării umane.

**

Bogdan Stoian este psiholog clinician, absolvent al Facultății de Psihologie, dublu masterand în Psihologie Clinică și Tehnici de Comunicare și Influență Socială.

‍